LEGE privind limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţii medii de ardere

LEGE privind limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţii medii de ardere

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Promulgata prin Decret nr. 555/2018, devine Legea nr.188/2018.

CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. – Obiect

Prezenta lege stabileşte normele pentru controlul emisiilor în aer, de dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx) şi pulberi, provenite de la instalaţiile medii de ardere, în scopul reducerii emisiilor în aer şi a riscurilor potenţiale pentru sănătatea umană şi pentru mediu, precum şi normele pentru monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon (CO).

Art. 2. – Domeniul de aplicare
(1) Prezenta lege se aplică:
a) instalaţiilor de ardere cu o putere termică nominală mai mare sau egală cu 1 MW şi mai mică de 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat, denumite în continuare instalaţii medii de ardere;

b) în cazul unei combinaţii formată din instalaţii medii de ardere noi cărora li se aplică regulile de agregare prevăzute la art. 10, inclusiv în cazul unei combinaţii având puterea termică nominală totală mai mare sau egală cu 50 MW, cu excepţia cazului în care această combinaţie formează o instalaţie de ardere care intră sub incidenţa Capitolului III din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare.

 

(2) Prezenta lege nu se aplică:

a) instalaţiilor de ardere care intră sub incidenţa Capitolului III sau IV din Legea nr. 278/2013, cu modificările şi completările ulterioare;

b) instalaţiilor de ardere care intră sub incidenţa Regulamentului (UE) 2016/1628 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind cerinţele referitoare la limitele emisiilor de poluanţi gazoşi şi de particule poluante şi omologarea de tip pentru motoarele cu ardere internă pentru echipamentele mobile fără destinaţie rutieră, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1024/2012 şi (UE) nr. 167/2013 şi de modificare şi abrogare a Directivei 97/68/CE;

c) instalaţiilor de ardere din exploataţiile agricole cu o putere termică nominală totală mai mică sau egală cu 5 MW, care utilizează drept combustibil exclusiv gunoi de grajd neprelucrat provenit de la păsări de curte, astfel cum se prevede la art. 9 lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002;

d) instalaţiilor de ardere ale căror produse gazoase rezultate în urma arderii sunt utilizate pentru încălzire directă, uscarea obiectelor ori a materialelor sau orice alt tratament aplicat acestora;

e) instalaţiilor de ardere ale căror produse gazoase rezultate în urma arderii sunt utilizate pentru încălzirea directă cu gaz folosită pentru încălzirea unor spaţii interioare în scopul îmbunătăţirii condiţiilor la locul de muncă;

f) instalaţiilor de post-ardere care sunt proiectate pentru purificarea prin ardere a gazelor reziduale din procesele industriale şi care nu funcţionează ca instalaţii de ardere independente;

g) dispozitivelor tehnice utilizate la propulsia vehiculelor, a navelor sau aeronavelor;

h) turbinelor cu gaz şi motoarelor cu gaz şi diesel atunci când sunt folosite pe platformele maritime;

i) instalaţiilor pentru regenerarea catalizatorilor de cracare catalitică; j) instalaţiilor pentru conversia hidrogenului sulfurat în sulf;
k) reactoarelor utilizate în industria chimică;
l) cuptoarelor de cocs;

m) cauperelor;
n) crematoriilor;
o) instalaţiilor de ardere care ard combustibili de rafinărie, individual sau împreună cu alţi combustibili, pentru producerea de energie în cadrul rafinăriilor de petrol şi gaze;

p) cazanelor de recuperare din cadrul instalaţiilor de fabricare a celulozei.

 

(3) Prezenta lege nu se aplică activităţilor de cercetare şi dezvoltare sau activităţilor de testare ce vizează instalaţiile medii de ardere.

Art. 3. – Definiţii

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

1. emisie – evacuarea în aer a substanţelor provenite dintr-o instalaţie de ardere;

2. valoare-limită de emisie – cantitatea permisă dintr-o substanţă ce este conţinută în gazele reziduale provenite de la o instalaţie de ardere, care poate fi evacuată în aer într-o perioadă dată de timp;

3. oxizi de azot (NOx) – oxid de azot şi dioxid de azot, exprimaţi ca dioxid de azot (N02);

4. pulberi – particule de orice formă, structură sau densitate, dispersate în faza gazoasă în condiţiile punctului de prelevare a probelor, care pot fi colectate prin filtrare în condiţii specifice după prelevarea reprezentativă de probe ale gazului care urmează să fie analizat şi care rămân în amonte de filtru şi pe filtru după uscare în condiţii specificate;

5. instalaţie de ardere – orice echipament tehnic în care combustibilii sunt oxidaţi în scopul utilizării energiei termice astfel generată;

6. instalaţie de ardere existentă – o instalaţie de ardere pusă în funcţiune înainte de 20 decembrie 2018 sau o instalaţie de ardere ale cărei condiţii de funcţionare au fost incluse într-o autorizaţie de mediu emisă înainte de 19 decembrie 2017 în baza legislaţiei naţionale privind procedura de emitere a autorizaţiei de mediu, cu condiţia ca instalaţia să fi fost pusă în funcţiune până cel târziu la 20 decembrie 2018;

7. instalaţie de ardere nouă – o instalaţie de ardere alta decât o instalaţie de ardere existentă definită la pct. 6;

8. motor – un motor cu gaz, un motor diesel sau un motor cu combustibil dual;

9. motor cu gaz – un motor cu ardere internă care funcţionează conform ciclului Otto şi utilizează aprinderea cu scânteie pentru arderea combustibilului;

10. motor diesel – un motor cu ardere internă care funcţionează conform ciclului Diesel şi utilizează aprinderea prin compresie pentru arderea combustibilului;

11. motor cu combustibil dual – un motor cu ardere internă care utilizează aprinderea prin compresie şi funcţionează conform ciclului Diesel pentru arderea combustibililor lichizi şi conform ciclului Otto pentru arderea combustibililor gazoşi;

12. turbină cu gaz – orice maşină rotativă care transformă energia termică în lucru mecanic, fiind alcătuită, în principal, dintr-un compresor, un dispozitiv termic în care combustibilul este oxidat pentru a încălzi fluidul de lucru şi o turbină; definiţia include atât turbinele cu gaz cu ciclu deschis şi cu ciclu combinat, cât şi turbinele cu gaz care funcţionează în regim de cogenerare, toate funcţionând cu sau fără ardere suplimentară;

 

13. sistem izolat mic (SIM) – orice reţea cu un consum mai mic de 3000 GWh energie electrică în anul 1996, în care mai puţin de 5% din consumul anual se obţine prin interconectarea cu alte reţele;

14. microsistem izolat (MI) – orice reţea cu un consum mai mic de 500 GWh energie electrică în anul 1996, fără a fi interconectată cu alte reţele;

15. combustibil – orice material combustibil solid, lichid sau gazos;

16. combustibil de rafinărie – orice material combustibil solid, lichid sau gazos provenit din etapele de distilare şi de conversie ale rafinării ţiţeiului, inclusiv gaz de rafinărie, gaz de sinteză, uleiuri de rafinărie şi cocs de petrol;

17. deşeu – orice deşeu astfel definit la pct. 9 din Anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

18. biomasă – oricare dintre categoriile următoare:

a) produsele de natură vegetală provenite din agricultură sau activităţi forestiere, care pot fi folosite drept combustibil în scopul recuperării conţinutului său energetic;

b) următoarele deşeuri:
(i) deşeuri vegetale din agricultură şi activităţi forestiere;
(ii) deşeuri vegetale din industria alimentară, dacă se valorifică

energia termică generată;
(iii) deşeuri vegetale fibroase provenite din procesul de producere a celulozei primare şi a hârtiei din celuloză, în cazul în care sunt coincinerate la locul de producţie şi energia termică generată este valorificată;

(iv) deşeuri de plută;

(v) deşeuri lemnoase, cu excepţia celor care pot conţine compuşi organici halogenaţi sau metale grele, ca rezultat al tratării cu conservanţi pentru lemn sau al acoperirii şi care includ în special deşeurile lemnoase provenind din construcţii şi demolări;

19. motorină – oricare dintre categoriile următoare:

a) orice combustibil lichid derivat din petrol care se încadrează la codurile NC 2710 19 25, 2710 19 29, 2710 19 47, 2710 19 48, 2710 20 17 sau 2710 20 19; sau

b) orice combustibil lichid derivat din petrol, din care mai puţin de 65% din volum, inclusiv pierderile, se distilează la 250°C şi din care cel puţin 85% din volum, inclusiv pierderile, se distilează la 350°C prin metoda ASTM D86;

20. gaz natural – metan produs natural cu un conţinut maxim de 20%, în funcţie de volum, de materie inertă şi alţi compuşi;

 

21. păcură grea – oricare dintre categoriile următoare:

a) orice combustibil lichid derivat din petrol care se încadrează la codurile NC 2710 19 51-2710 19 68, 2710 20 31, 2710 20 35 sau 2710 20 39; sau

b) orice combustibil lichid derivat din petrol, altul decât motorina definită la pct. 19, care, din cauza limitelor de distilare, se încadrează în categoria păcurii grele destinate utilizării drept combustibil şi din care mai puţin de 65% din volum, inclusiv pierderile, se distilează la 250 °C prin metoda ASTM D86. Dacă distilarea nu poate fi determinată prin metoda ASTM D86, produsul derivat din petrol intră în categoria păcurii grele;

22. ore de funcţionare – timpul, exprimat în ore, în care o instalaţie de ardere funcţionează şi evacuează emisii în aer, cu excepţia perioadelor de pornire şi de oprire;

23. operator – orice persoană fizică sau juridică care exploatează ori deţine controlul asupra instalaţiei de ardere, sau aşa cum este prevăzut în legislaţia naţională, căreia i s-a delegat puterea economică decisivă asupra funcţionării tehnice a instalaţiei;

24. zonă – o parte a teritoriului României delimitată în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului, astfel cum se prevede la art. 3 lit. p) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare.

Art. 4. – Autorităţi competente

(1) Autorităţile competente desemnate la nivel central şi teritorial responsabile pentru aplicarea prevederilor prezentei legi sunt:

a) autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, autoritatea publică centrală cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi autoritatea publică centrală de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului;

b) autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului organizate, la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti, denumite în continuare autorităţi publice teritoriale pentru protecţia mediului sunt responsabile cu emiterea autorizaţiei de mediu sau a documentului de confirmare a înregistrării instalaţiei medii de ardere, după caz, în care sunt stabilite condiţiile de funcţionare ale instalaţiei medii de ardere in conformitate cu prevederile prezentei legi;

c) autorităţile publice teritoriale de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului organizate la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti, denumite în continuare autorităţi publice teritoriale de inspecţie şi control au atribuţii de inspecţie şi control a conformităţii instalaţiilor medii de ardere cu cerinţele prezentei legi iar în cazurile de neconformare, acestea pot aplica sancţiuni.

 

(2) Autorităţile competente desemnate potrivit prevederilor alin.(1) cooperează şi îşi coordonează activităţile în vederea aplicării prevederilor prezentei legi.

(3) Autorităţile competente la nivel central cooperează cu Comisia Europeană în cadrul activităţilor de sprijinire a punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi, implicând, atunci când este necesar, părţile interesate.

(4) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are responsabilitatea transmiterii Comisiei Europene a rapoartelor privind implementarea prevederilor prezentei legi conform prevederilor art. 34.

CAPITOLUL II Obligaţii şi responsabilităţi

SECŢIUNEA 1
Înregistrarea şi autorizarea instalaţiilor medii de ardere

Art. 5. – (1) Operarea instalaţiilor medii de ardere cu o putere termică nominală mai mare sau egală cu 1 MWt şi mai mică de 20 MWt este permisă cu condiţia înregistrării acestora în conformitate cu procedura de înregistrare prevăzută la anexa nr.4, Secţiunea A.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică începând cu:
a) 20 decembrie 2018, pentru instalaţiile medii de ardere noi;
b) 1 ianuarie 2024, pentru instalaţiile medii de ardere existente, cu o putere termică nominală mai mare de 5 MW;
c) 1 ianuarie 2029, pentru instalaţiile medii de ardere existente, cu o putere termică nominală mai mică sau egală cu 5 MW.

Art. 6. – (1) Operarea instalaţiilor medii de ardere cu o putere termică nominală mai mare sau egală cu 20 MWt şi mai mică de 50 MWt este permisă cu condiţia ca activitatea de producere a energiei termice şi/sau a energiei electrice să fie autorizată în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, cu modificările şi completările ulterioare, iar condiţiile de funcţionare stabilite în autorizaţia de mediu să respecte cerinţele specifice prevăzute în prezenta lege.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică începând cu:
a) 20 decembrie 2018, pentru instalaţiile medii de ardere noi; b) 1 ianuarie 2024, pentru instalaţiile medii de ardere existente.

 

Art. 7. – (1) În aplicarea prevederilor art. 5 şi 6 operatorii instalaţiilor medii de ardere sunt obligaţi să depună la autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a căror rază de competenţă se află, o notificare prin care informează cu privire la operarea sau intenţia de operare a unei instalaţii medii de ardere.

(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să conţină obligatoriu toate informaţiile cuprinse în anexa nr. 1.

(3) Operatorii instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prevederilor art.5 alin.(1) sunt obligaţi să depună notificarea prevăzută la alin.(1) cu cel puţin 60 de zile înainte de termenele prevăzute la art. 5 alin. (2).

(4) Operatorii instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prevederilor art. 6 alin. (1) sunt obligaţi să depună notificarea prevăzută la alin. (1), precum şi documentaţia prevăzută de legislaţia naţională în vigoare privind procedura de emitere a autorizaţiei de mediu, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 6 alin. (2).

Art. 8. – (1) Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul, înregistrează instalaţia medie de ardere în termen de o lună de la depunerea de către operator a notificării prevăzută la art. 7 alin. (1).

(2) Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul, demarează procedura de emitere a unei autorizaţii de mediu pentru aceasta, în termen de o lună de la depunerea de către operator a notificării prevăzută la art. 7 alin. (1).

(3) Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul informează operatorul cu privire la înregistrarea instalaţiei medii de ardere în conformitate cu procedura de înregistrare prevăzută la anexa nr. 4, Secţiunea A sau, după caz, cu privire la demararea procedurii de emitere a unei autorizaţii de mediu în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare.

(4) Documentul de confirmare a înregistrării prin care autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului informează operatorul cu privire la înregistrarea instalaţiei medii de ardere şi respectiv autorizaţia de mediu emisă, trebuie să conţină obligatoriu măsurile pe care operatorul trebuie să le respecte privind monitorizarea emisiilor şi cerinţele specifice de funcţionare a instalaţiei medii de ardere prevăzute în prezenta lege.

Art. 9. – (1) În cazul în care o instalaţie medie de ardere care trebuie înregistrată sau a cărei activitate de producere a energiei termice şi/sau electrice trebuie autorizată în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare privind procedura de emitere a autorizaţiei de mediu, este conexă unei activităţi industriale principale desfăşurată de acelaşi operator în baza unei autorizaţii de mediu, autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul include în autorizaţia de mediu măsurile pe care operatorul trebuie să le respecte privind monitorizarea emisiilor şi cerinţele specifice de funcţionare a instalaţiei medii de ardere prevăzute în prezenta lege.

 

(2) În cazul în care la termenele prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. b) şi c) şi la art. 6 alin. (2) lit. b), activitatea de producere a energiei termice şi/sau electrice aferentă unei instalaţii medii de ardere existente se desfăşoară în baza unei autorizaţii de mediu valabilă emisă în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul înregistrează instalaţia medie de ardere sau respectiv actualizează condiţiile din autorizaţie cu includerea măsurilor pe care operatorul trebuie să le respecte privind monitorizarea emisiilor şi a cerinţelor specifice de funcţionare a instalaţiei medii de ardere prevăzute în prezenta lege.

(3) La termenele prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. b) şi c), autorizaţiile de mediu valabile la acea dată îşi pierd valabilitatea.

Art. 10. – O combinaţie formată din două sau mai multe instalaţii medii de ardere noi este considerată în sensul prezentei legi ca fiind o singură instalaţie medie de ardere, iar în scopul calculării puterii termice nominale totale, puterile termice nominale ale instalaţiilor se însumează, în cazul în care:

a) gazele reziduale ale acestor instalaţii medii de ardere sunt evacuate printr-un coş comun; sau

b) autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului responsabilă cu înregistrarea sau autorizarea instalaţiilor medii de ardere, după caz, luând în considerare factorii tehnici şi economici, stabileşte că gazele reziduale ale acestor instalaţii medii de ardere ar putea fi evacuate printr-un coş comun.

SECŢIUNEA a 2-a Obligaţiile operatorului

Art. 11. – (1) Operatorii instalaţiilor medii de ardere au obligaţia de a monitoriza emisiile de poluanţi în aer în conformitate cu prevederile anexei nr. 3, Partea 1, în condiţiile stabilite de către autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul în cauză şi incluse în autorizaţia de mediu emisă pentru activitatea desfăşurată de operator în baza legislaţiei naţionale privind procedura de emitere a autorizaţiei de mediu sau în documentul de confirmare a înregistrării instalaţiei medii de ardere emis potrivit anexei nr. 4, Secţiunea A, art. 6 alin. (1).

 

(2) Pentru instalaţiile medii de ardere care utilizează mai multe tipuri de combustibil, monitorizarea emisiilor de poluanţi în aer se efectuează de către operatori în timpul arderii unui combustibil sau a unei combinaţii de combustibili care conduce la cel mai înalt nivel al emisiilor şi în perioada funcţionării în condiţii normale.

(3) Operatorul este obligat să ţină o evidenţă a rezultatelor monitorizării emisiilor şi să prelucreze aceste rezultate în scopul verificării respectării valorilor-limită de emisie în conformitate cu normele stabilite în anexa nr. 3, Partea a 2-a.

(4) Pentru instalaţiile medii de ardere care utilizează echipamente secundare de reducere a emisiilor în vederea respectării valorilor-limită de emisie, operatorul trebuie să păstreze o evidenţă a înregistrărilor sau a informaţiilor care atestă funcţionarea efectivă continuă a acestor echipamente.

(5) Operatorul unei instalaţii medii de ardere trebuie să deţină următoarele documente:

a) autorizaţia de mediu sau documentul de confirmare a înregistrării instalaţiei medii de ardere şi, după caz, versiunile actualizate şi informaţiile conexe;

b) rezultatele monitorizării şi informaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4);

c) o evidenţă a orelor de funcţionare anuală a instalaţiei în cazul aplicării prevederilor art. 20 sau art. 27;

d) o evidenţă a tipului şi a cantităţilor de combustibili utilizaţi în cadrul instalaţiei precum şi a oricărei funcţionări defectuoase sau defecţiuni a echipamentului secundar de reducere a emisiilor;

e) o evidenţă a evenimentelor de neconformare şi măsurile luate, prevăzute la art. 13 alin. (2).

(6) Datele şi informaţiile prevăzute la alin. (5) lit. b) – e) se păstrează de către operator pe o perioadă de cel puţin 6 ani.

Art. 12. – (1) În scopul verificării conformităţii cu cerinţele prezentei legi, operatorul este obligat să pună la dispoziţia autorităţii publice teritoriale de inspecţie şi control, la cererea acesteia şi fără întârzieri nejustificate, documentele prevăzute la art. 11 alin. (5).

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care un reprezentant al publicului solicită autorităţii publice teritoriale de inspecţie şi control sau autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului accesul la documentele prevăzute la art. 11 alin. (5).

 

Art. 13. – (1) În cazul nerespectării valorilor-limită de emisie prevăzute în anexa nr. 2, operatorul ia măsurile necesare pentru a asigura restabilirea conformităţii în cel mai scurt timp posibil, fără a aduce atingere măsurilor prevăzute la art. 14.

(2) Autoritatea publică centrală de inspecţie şi control stabileşte normele aferente tipului, frecvenţei şi formatului informaţiilor referitoare la evenimentele de neconformare pe care operatorii instalaţiilor medii de ardere trebuie să le transmită către autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul în cauză.

Art. 14. – Operatorii instalaţiilor medii de ardere acordă autorităţilor publice teritoriale de inspecţie şi control şi autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului în a căror rază de competenţă se află toată asistenţa necesară pentru a permite acestora să efectueze orice fel de inspecţii şi vizite la faţa locului, să preleveze probe şi să obţină orice informaţii necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor care decurg din prezenta lege.

Art. 15. – Operatorii sunt obligaţi să ia măsurile necesare ca operaţiunile de pornire şi oprire a instalaţiilor medii de ardere să se desfăşoare într-un interval de timp cât mai scurt.

SECŢIUNEA a 3-a Registrul instalaţiilor medii de ardere

Art. 16. – (1) Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului are obligaţia să deţină un registru al instalaţiilor medii de ardere amplasate în zona de competenţă a acestora, care va conţine: informaţiile referitoare la instalaţii prevăzute în anexa nr. 1, date şi informaţii privind modificările aduse instalaţiei notificate de către operator în conformitate cu prevederile art. 33, tehnici şi tehnologii de reducere a emisiilor implementate şi date de monitorizare a emisiilor de poluanţi atmosferici.

(2) Instalaţiile medii de ardere trebuie incluse în registru la data înregistrării sau autorizării acestora, după caz.

(3) Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului pune la dispoziţia publicului pe propria pagină web informaţiile conţinute în registru, inclusiv autorizaţiile de mediu şi documentele de înregistrare, în conformitate cu prevederile legislaţiei privind accesul publicului la informaţia privind mediul.

(4) Autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului menţine şi actualizează pe propria pagină web informaţiile şi documentele prevăzute la alin. (3).

 

Art. 17. – (1) Fără a aduce atingere obligaţiei ca instalaţiile medii de ardere să fie înregistrate sau autorizate, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului stabileşte, după caz, reguli general obligatorii în care să fie incluse cerinţe pentru anumite categorii de instalaţii medii de ardere în baza unor studii care să stabilească oportunitatea şi modalitatea de aplicare a regulilor general obligatorii.

(2) În cazul stabilirii regulilor general obligatorii, acestea se adoptă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului iar autorizaţia, sau după caz, documentul de confirmare a înregistrării include o simplă trimitere la acestea.

(3) Pentru instalaţiile medii de ardere care fac parte dintr-o instalaţie reglementată potrivit prevederilor Capitolului II din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţiile prevăzute la art. 11 – 13 se consideră îndeplinite, cu respectarea prevederilor legii mai sus menţionate.

SECŢIUNEA a 4-a Valorile-limită de emisie

Art. 18. – Valorile-limită de emisie prevăzute la anexa nr. 2 se aplică instalaţiilor medii de ardere fără a aduce atingere prevederilor Capitolului II din Legea nr. 278/2013, cu modificările şi completările ulterioare, acolo unde este cazul.

Art. 19. – (1) Începând cu data de 1 ianuarie 2025, emisiile în aer de SO2, NOx şi pulberi provenite de la o instalaţie medie de ardere existentă cu o putere termică nominală mai mare de 5 MW nu trebuie să depăşească valorile-limită de emisie prevăzute la anexa nr. 2, Partea 1, tabelele 2 şi 3.

(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2030 emisiile în aer de SO2, NOx şi pulberi provenite de la o instalaţie medie de ardere existentă cu o putere termică nominală de 5 MW sau mai mică nu trebuie să depăşească valorile- limită de emisie prevăzute la anexa nr. 2, Partea 1, tabelele 1 şi 3.

Art. 20. – (1) Instalaţiile medii de ardere existente care nu funcţionează mai mult de 500 de ore pe an, calculate ca medie mobilă pe o perioadă de 5 ani, sunt exceptate de la obligaţia de a respecta valorile-limită de emisie prevăzute la anexa nr. 2, Partea 1, tabelele 1, 2 şi 3.

(2) Instalaţiile medii de ardere existente care nu funcţionează mai mult de 1000 de ore pe an, calculate ca medie mobilă pe o perioadă de 5 ani, sunt exceptate de la obligaţia de a respecta valorile-limită de emisie prevăzute la anexa nr. 2, Partea 1, tabelele 1, 2 şi 3, dacă sunt exploatate pentru producerea de energie termică în cazul unor condiţii meteorologice cu temperaturi excepţional de scăzute.

(3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), se aplică o valoare-limită de emisie pentru pulberi de 200 mg/Nm3 pentru instalaţiile care ard combustibili solzi.

Art. 21. – Începând cu data de 1 ianuarie 2030, instalaţiile medii de ardere care fac parte din sisteme izolate mici sau microsisteme izolate respectă valorile-limită de emisie prevăzute la anexa nr. 2, Partea 1, tabelele 1, 2 şi 3.

Art. 22. – (1) Până la data de 1 ianuarie 2030 instalaţiile medii de ardere existente cu o putere termică nominală mai mare de 5 MW sunt exceptate de la obligaţia de a respecta valorile-limită de emisie, prevăzute la anexa nr. 2, cu condiţia ca cel puţin 50 % din producţia de energie termică utilă a instalaţiei, ca medie mobilă pe o perioadă de 5 ani, să fie distribuită sub formă de aburi sau apă caldă unei reţele publice de termoficare.

(2) În situaţia aplicării exceptării prevăzută la alin. (1), valorile-limită de emisie stabilite de autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul în cauză nu depăşesc 1100 mg/Nm3 pentru SO2 şi 150 mg/Nm3 pentru pulberi.

Art. 23. – (1) Până la data de 1 ianuarie 2030, instalaţiile medii de ardere care folosesc biomasă solidă drept combustibil principal, sunt exceptate de la obligaţia de a respecta valorile-limită de emisie pentru pulberi prevăzute la anexa nr. 2, cu condiţia ca aceste instalaţii să fie situate în zone în care potrivit evaluărilor realizate în concordanţă cu prevederile Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare, este asigurată conformitatea cu valorile limită impuse pentru poluanţii pentru care se realizează evaluarea calităţii aerului.

(2) În situaţia aplicării exceptării prevăzută la alin. (1), valorile-limită de emisie stabilite de autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul în cauză nu depăşesc 150 mg/Nm3 în cazul pulberilor.

Art. 24. – În oricare din cazurile prevăzute la art. 22 şi 23 autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul în cauză, se asigură că nu se produce nicio poluare semnificativă şi că se obţine un nivel ridicat de protecţie a mediului în ansamblul său.

 

Art. 25. – Până la 1 ianuarie 2030, instalaţiile medii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 5 MW, exploatate pentru a alimenta staţiile de comprimare a gazelor naturale necesare asigurării siguranţei şi securităţii sistemului naţional de transport al gazelor naturale, sunt exceptate de la obligaţia de a respecta valorile-limită de emisie de NOx prevăzute la anexa nr. 2, Partea 1, tabelul 3.

Art. 26. – Începând cu 20 decembrie 2018, emisiile în aer de SO2, NOx şi pulberi provenite de la instalaţiile medii de ardere noi nu depăşesc valorile-limită de emisie prevăzute la anexa nr. 2, Partea a 2-a.

Art. 27. – (1) Instalaţiile medii de ardere noi care nu funcţionează mai mult de 500 de ore pe an, calculate ca medie mobilă pe o perioadă de 3 ani, sunt exceptate de la obligaţia de a respecta valorile-limită de emisie prevăzute la anexa nr. 2, Partea a 2-a.

(2) Pentru instalaţiile care ard combustibili solizi, în situaţia aplicării unei exceptări prevăzută la alin. (1), autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul în cauză, stabileşte ca cerinţă specifică o valoare-limită de emisie pentru pulberi de 100 mg/Nm3.

Art. 28. – (1) În zonele şi aglomerările sau în părţi ale acestora încadrate în regimul I de gestionare conform prevederilor art. 42 lit. a) din Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare, autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul în cauză, evaluează necesitatea de a aplica, pentru fiecare instalaţie medie de ardere din aceste zone sau părţi ale acestor zone, valori-limită de emisie mai stricte decât cele prevăzute în prezenta lege, ca măsură a planului de calitate a aerului elaborat pentru aceea zonă sau aglomerare în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 104/2011, cu modificările ulterioare.

(2) La aplicarea unor asemenea valori-limită de emisie se ţine cont de rezultatele schimbului de informaţii organizat de Comisia Europeană în legătură cu nivelurile de emisii care pot fi obţinute prin utilizarea celor mai bune tehnologii disponibile şi a tehnologiilor emergente luând în considerare şi costurile aferente acestora, cu condiţia ca aplicarea unor asemenea valori- limită de emisie să contribuie efectiv la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii aerului.

Art. 29. – (1) În cazul în care operatorul unei instalaţii medii de ardere care utilizează, în mod normal combustibil cu conţinut scăzut de sulf, nu poate să respecte valorile-limită de emisie pentru SO2 din cauza unei întreruperi a aprovizionării cu combustibil cu conţinut scăzut de sulf, ca urmare a unei penurii grave, autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul în cauză poate acorda o derogare de la obligaţia respectării valorilor-limită de emisie pentru SO2 prevăzute la art. 19 şi art. 26, pentru o perioadă de maximum şase luni, cu înştiinţarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

(2) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană cu privire la orice derogare acordată în conformitate cu prevederile alin. (1), în termen de o lună de la acordarea acesteia.

Art. 30. – (1) În cazul în care, din cauza unei întreruperi neaşteptate a furnizării de gaz, operatorul unei instalaţii medii de ardere care utilizează numai combustibil gazos trebuie să recurgă în mod excepţional la utilizarea altor combustibili, motiv pentru care instalaţia ar trebui să fie dotată cu un echipament secundar de reducere a emisiilor, autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul în cauză, cu înştiinţarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, poate acorda o derogare de la obligaţia respectării valorilor-limită de emisie prevăzute la art. 19 şi art. 26.

(2) Perioada pentru care se acordă o astfel de derogare nu poate depăşi 10 zile, cu excepţia cazului în care operatorul demonstrează autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul în cauză că se justifică o perioadă mai îndelungată.

(3) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană cu privire la orice derogare acordată în conformitate cu prevederile alin. (1) şi (2), în termen de o lună de la acordarea acesteia.

Art. 31. – În cazul în care o instalaţie medie de ardere utilizează simultan două sau mai multe tipuri de combustibil, autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul instalaţiei în cauză stabileşte valorile-limită de emisie, respectând etapele următoare:

a) adoptarea valorii-limită de emisie relevantă pentru fiecare combustibil, astfel cum este prevăzută la anexa nr. 2;

b) determinarea valorii-limită de emisie ponderată în funcţie de combustibil, care se obţine, pentru fiecare combustibil în parte, înmulţind valoarea-limită de emisie individuală menţionată la litera a), cu puterea termică a combustibilului, produsul înmulţirii fiind împărţit la suma puterilor termice produse de toţi combustibilii; şi

 

c) însumarea valorilor-limită de emisie ponderate în funcţie de combustibil.

SECŢIUNEA a-5 a
Verificarea conformităţii şi modificări ale instalaţiilor medii de ardere

Art. 32. – (1) Autoritatea publică teritorială de inspecţie şi control verifică conformarea valorilor de emisie rezultate în urma monitorizării efectuate de operator şi validate de către acesta, astfel cum este prevăzut la anexa nr. 3, în raport cu valorile-limită de emisie stabilite în autorizaţia de mediu sau în documentul de confirmare a înregistrării în conformitate cu prevederile anexei nr. 2.

(2) În scopul verificării conformităţii instalaţiilor medii de ardere cu cerinţele prezentei legi, autoritatea publică teritorială de inspecţie şi control instituie un sistem de inspecţii de mediu.

(3) În cazul situaţiilor de neconformare a instalaţiilor medii de ardere cu cerinţele prezentei legi, în completarea măsurilor pe care operatorii sunt obligaţi să le aplice în temeiul prevederilor art. 13, autorităţile publice teritoriale de inspecţie şi control solicită operatorilor să ia orice măsuri suplimentare pe care autoritatea competentă le consideră necesare pentru a asigura restabilirea neîntârziată a conformităţii.

(4) În cazul în care neconformităţile cauzează o degradare semnificativă a calităţii aerului din zonă, autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului de inspecţie şi control dispune întreruperea funcţionării instalaţiilor medii de ardere până la restabilirea conformităţii.

Art. 33. – (1) Operatorii sunt obligaţi să informeze, fără întârziere, autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află, cu privire la orice modificări planificate la instalaţiile medii de ardere, care ar afecta valorile-limită de emisie stabilite în documentul de confirmare a înregistrării potrivit prevederilor anexei nr.4 sau în autorizaţia de mediu.

(2) Autoritatea prevăzută la alin. (1) actualizează autorizaţia de mediu sau, după caz, documentul de confirmare a înregistrării cu stabilirea cerinţelor specifice instalaţiilor medii de ardere, în urma modificărilor prevăzute la alin. (1).

 

SECŢIUNEA a 6-a Raportarea

Art. 34. – (1) Până la data de 1 octombrie 2026 şi respectiv, 1 octombrie 2031 autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene un raport elaborat de autoritatea publică centrală cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei mediului în colaborare cu autoritatea publică centrală de inspecţie şi control în domeniul protecţiei mediului, conţinând informaţii calitative şi cantitative privind implementarea prevederilor prezentei legi, cu privire la:

a) măsurile luate pentru verificarea şi asigurarea funcţionării instalaţiilor medii de ardere în conformitate cu prevederile prezentei legi;

b) sancţiunile aplicate pentru asigurarea respectării prevederilor prezentei legi.

(2) Primul raport prevăzut la alin. (1) va cuprinde o estimare a emisiilor anuale totale de SO2, NOx şi pulberi provenite de la instalaţiile medii de ardere grupate în funcţie de tipul de instalaţie, tipul de combustibil şi de clasa de putere termică nominală.

(3) Până la data de 1 ianuarie 2021, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului transmite Comisiei Europene un raport elaborat de autoritatea publică centrală cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, conţinând o estimare a emisiilor totale anuale de monoxid de carbon (CO) şi orice informaţii disponibile privind concentraţiile emisiilor de monoxid de carbon provenite de la instalaţiile medii de ardere, grupate în funcţie de tipul de combustibil şi de clasa de putere termică nominală.

(4) În vederea asigurării conformării cu prevederile alin. (3), autoritatea publică centrală cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei mediului elaborează inventarul instalaţiilor medii de ardere până la data de 1 ianuarie 2020.

(5) Pentru transmiterea rapoartelor prevăzute la alin. (1) şi (3) autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului utilizează formatul de raportare şi instrumentele electronice de raportare puse la dispoziţie de Comisia Europeană.

CAPITOLUL III Sancţiuni

Art. 35. – (1) Constituie contravenţie dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei, după cum urmează:

 

a) operarea oricărei instalaţii medii de ardere cu încălcarea de către operatori a prevederilor art. 5 din prezenta lege privind obligativitatea înregistrării instalaţiei medii de ardere;

b) nerespectarea de către operatorii instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prezentei legi, a prevederilor art. 11 alin. (3) privind obligaţia de a ţine o evidenţă a rezultatelor monitorizării emisiilor şi de a prelucra aceste rezultate în scopul verificării respectării valorilor-limită de emisie în conformitate cu normele stabilite la anexa nr. 3, Partea a 2-a;

c) nerespectarea de către operatorii instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prezentei legi, a prevederilor art. 11 alin. (4) privind obligaţia de a deţine o evidenţă a înregistrărilor sau a informaţiilor care atestă funcţionarea efectivă continuă a echipamentelor secundare de reducere a emisiilor;

d) nerespectarea de către operatorii instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prezentei legi, a prevederilor art. 13 alin. (1) privind obligaţia de a lua măsurile necesare pentru a asigura restabilirea conformităţii în cel mai scurt timp posibil, în cazul nerespectării valorilor-limită de emisie stabilite în anexa nr. 2;

e) nerespectarea de către operatorii instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prezentei legi, a prevederilor art. 32 alin. (3) privind obligaţia de a aplica măsurile necesare restabilirii neîntârziate a conformităţii solicitate de autorităţile publice teritoriale de inspecţie şi control.

(2) Constituie contravenţie dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 60.000 lei, operarea oricărei instalaţii medii de ardere cu încălcarea de către operatori a prevederilor art. 6 din prezenta lege privind obligativitatea solicitării emiterii autorizaţiei de mediu în conformitate cu legislaţia în vigoare privind procedura de emitere a autorizaţiei de mediu.

(3) Constituie contravenţie dacă nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, după cum urmează:

a) nerespectarea de către operatorii instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prezentei legi, a prevederilor privind obligativitatea respectării valorilor limită de emisii prevăzute în anexa nr. 2;

b) nerespectarea de către operatorii instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prezentei legi, a prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2) privind obligaţia de a monitoriza emisiile de poluanţi în aer, în concordanţă cu prevederile anexei nr. 3, Partea 1;

c) nerespectarea de către operatorii instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prezentei legi, a prevederilor art. 12 privind obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţii publice teritoriale de inspecţie şi control şi autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului documentele prevăzute la art. 11 alin. (5) la cererea acestora şi fără întârzieri nejustificate;

d) nerespectarea de către operatorii instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prezentei legi, a prevederilor art. 14 privind obligaţia de a acorda autorităţii publice teritoriale de inspecţie şi control şi autorităţii publice teritoriale pentru protecţia mediului a asistenţei necesare pentru a permite acestora să efectueze orice fel de inspecţii şi vizite la faţa locului, să preleveze probe şi să obţină orice informaţii necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor care decurg din prezenta lege;

e) nerespectarea de către operatorii instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prezentei legi, a prevederilor art. 32 alin. (4) privind obligaţia de a întrerupe funcţionarea instalaţiilor medii de ardere până la restabilirea conformităţii, în cazul în care neconformităţile cauzează o degradare semnificativă a calităţii aerului din zonă;

f) nerespectarea de către operatorii instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prezentei legi, a prevederilor art. 33 alin. (1) privind obligaţia de a informa autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului, fără întârziere, cu privire la orice modificări planificate la instalaţiile medii de ardere, care ar afecta valorile-limită de emisie stabilite în autorizaţiile de mediu.

(4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) – (3) se realizează de către comisarii autorităţii publice centrale şi teritoriale de inspecţie şi control.

(5) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) – (3) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 36. – Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului notifică Comisiei Europene dispoziţiile prevăzute la art. 35 de îndată ce prezenta lege intră în vigoare şi o informează fără întârziere cu privire la orice modificare ulterioară a respectivelor dispoziţii.

CAPITOLUL IV Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 37. – Prevederile art. 35 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei legi.

Art. 38. – În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului aprobă prin ordin al conducătorului acesteia normele prevăzute la art. 13 alin. (2).

 

Art. 39. – Anexele nr. 1 – 4 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 40. – Pentru instalaţiile de ardere cu putere termică nominală mai mare sau egală cu 1 MW şi mai mică de 50 MW, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează aplicabilitatea prevederilor punctului 1 „Domeniu de aplicare”, din Anexa nr.2 „Norme de limitare a emisiilor de poluanţi pentru instalaţiile de ardere” la „Condiţiile tehnice privind protecţia atmosferei” aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferei şi Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.190 din 10 august 1993, cu modificările ulterioare.

***

Prezenta lege transpune Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi provenind de la instalaţii medii de ardere, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 313/1 din 28 noiembrie 2015.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

INFORMAŢII PE CARE OPERATORUL TREBUIE SĂ LE FURNIZEZE AUTORITĂŢII PUBLICE TERITORIALE COMPETENTE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

1. Puterea termică nominală (MW) a instalaţiei medii de ardere;

2. Tipul instalaţiei medii de ardere (motor diesel, turbină cu gaz, motor alimentat cu combustibil dual, alt tip de motor sau alt tip de instalaţie medie de ardere);

3. Tipul şi proporţia combustibililor utilizaţi în funcţie de categoriile de combustibili stabilite în anexa nr. 2;

4. Data punerii în funcţiune a instalaţiei medii de ardere sau, atunci când nu se cunoaşte data exactă de punere în funcţiune, o dovadă a faptului că instalaţia a fost pusă în funcţiune înainte de 20 decembrie 2018;

5. Sectorul de activitate al instalaţiei medii de ardere sau al structurii în care aceasta funcţionează (cod CAEN);

6. Numărul de ore de funcţionare anuale preconizat pentru instalaţia medie de ardere şi încărcarea medie în regim normal de funcţionare;

7. În cazul în care se aplică exceptarea de la obligaţia respectării valorilor-limită de emisie în temeiul prevederilor art. 20 sau art. 27, o declaraţie semnată de către operator prin care se angajează ca instalaţia medie de ardere să nu funcţioneze mai mult decât numărul de ore prevăzute de exceptarea menţionată;

8. Denumirea şi sediul social al operatorului şi, în cazul instalaţiilor medii de ardere staţionare, adresa amplasamentului instalaţiei.

Anexa nr. 1

 

VALORILE-LIMITĂ DE EMISIE PREVĂZUTE LA Art. 18 – 31

Toate valorile-limită de emisie prevăzute în prezenta anexă sunt definite la o temperatură de 273,15 K, o presiune de 101,3 kPa şi după corecţia în funcţie de conţinutul de vapori de apă al gazelor reziduale şi la un conţinut standardizat de O2 de 6 % în cazul instalaţiilor medii de ardere care utilizează combustibili solizi, 3 % în cazul instalaţiilor medii de ardere, altele decât motoare şi turbine cu gaz, care utilizează combustibili lichizi şi gazoşi şi 15 % în cazul motoarelor şi turbinelor cu gaz.

Partea 1
Valorile-limită de emisie pentru instalaţiile medii de ardere existente

Tabelul 1

Valorile-limită de emisie (mg/Nm3) pentru instalaţiile medii de ardere existente, cu o putere termică nominală mai mare sau egală cu 1 MW şi mai mică sau egală cu 5 MW, altele decât motoare şi turbine cu gaz.

Anexa nr. 2

Substanţa poluantă

Biomasă solidă

Alţi combustibili solizi

Motorină

Combustibili lichizi, alţii decât motorina

Gaze naturale

Combustibili gazoşi, alţii decât gazele naturale

SO2

200 (1) (2)

1100

____

350

____

200 (3)

NOx

650

650

200

650

250

250

Pulberi

50

50

____

50

____

____

(1) Valoarea nu se aplică în cazul instalaţiilor care ard exclusiv biomasă solidă lemnoasă.
(2) 300 mg/Nm3 în cazul instalaţiilor care ard paie.
(3) 400 mg/Nm3 în cazul gazelor cu putere calorică redusă provenite de la cuptoarele de cocs în industria siderurgică.

Tabelul 2

Valorile-limită de emisie (mg/Nm3) pentru instalaţiile medii de ardere existente cu o putere termică nominală mai mare de 5 MW, altele decât motoare şi turbine cu gaz

Substanţa poluantă

Biomasă solidă

Alţi combustibili solizi

Motorină

Combustibili lichizi, alţii decât motorina

Gaze naturale

Combustibili gazoşi, alţii decât gazele naturale

SO2

200 (1) (2)

400 (3)

––

350 (4)

––

35 (5) (6)

NOx

650

650

200

650

200

250

Pulberi

30 (7)

30 (7)

––

30

––

––

(1) Valoarea nu se aplică în cazul instalaţiilor care ard exclusiv biomasă solidă lemnoasă.
(2) 300 mg/Nm3 în cazul instalaţiilor care ard paie.
(3) 1100 mg/Nm3 în cazul instalaţiilor cu putere termică nominală mai mare de 5MW şi mai mică sau egală cu 20 MW.

(4) Până la 1 ianuarie 2030, 850 mg/Nm3 pentru instalaţiile cu o putere termică nominală mai mare de 5 MW şi mai mică sau egală cu 20 MW care utilizează păcură grea.
(5) 400 mg/Nm3 pentru gazele cu putere calorică redusă provenite de la cuptoarele de cocs şi 200 mg/Nm3 în cazul gazelor cu putere calorică redusă provenite de la furnale în industria siderurgică.

(6) 170 mg/Nm3 în cazul biogazului.
(7) 50 mg/Nm3 în cazul instalaţiilor cu o putere termică nominală mai mare de 5 MW şi mai mică sau egală cu 20 MW.

Tabelul 3
Valorile-limită de emisie (mg/Nm3) pentru motoare şi turbine cu gaz existente

Substanţa poluantă

Tipul instalaţiei medii de ardere

Motorină

Combustibili lichizi, alţii decât motorina

Gaze naturale

Combustibili gazoşi, alţii decât gazele naturale

SO2

Motoare şi turbine cu gaz

_____

120

____

15 (1) (2)

NOx

Motoare

190 (3) (4)

190 (3) (5)

190 (6)

190 (6)

Turbine cu gaz (7)

200

200

150

200

Pulberi

Motoare şi turbine cu gaz

____

10 (8)

____

____

(1) 60 mg/Nm3 în cazul biogazului.
(2) 130 mg/Nm3 pentru gazele de cocs cu putere calorică redusă şi 65 mg/Nm3 în cazul gazelor cu putere calorică redusă provenite de la furnale în industria siderurgică.
(3) 1850 mg/Nm3, în următoarele cazuri:

(i) pentru motoare diesel a căror construcţie a început înainte de 18 mai 2006;

(ii) pentru motoare alimentate cu combustibil dual în modul de funcţionare cu combustibil lichid.

(4) 250 mg/Nm3 în cazul motoarelor cu o putere termică nominală totală mai mare sau egală cu 1 MW şi mai mică sau egală cu 5 MW.
(5) 250 mg/Nm3 în cazul motoarelor cu o putere termică nominală totală mai mare sau egală cu 1 MW şi mai mică sau egală cu 5 MW; 225 mg/Nm3 în cazul motoarelor cu o putere termică nominală mai mare de 5 MW şi mai mică sau egală cu 20 MW.

(6) 380 mg/Nm3 pentru motoare alimentate cu combustibil dual în modul de funcţionare cu combustibil gazos.
(7) Valorile-limită de emisie se aplică doar la o încărcare de peste 70 %.
(8) 20 mg/Nm3 în cazul instalaţiilor cu o putere termică nominală totală mai mare sau egală cu 1 MW şi mai mică sau egală cu 20 MW.

Partea a 2-a
Valorile-limită de emisie pentru instalaţiile medii de ardere noi

Tabelul 1

Valorile-limită de emisie (mg/Nm3) pentru instalaţii medii de ardere noi, altele decât motoare şi turbine cu gaz

Substanţa poluantă

Biomasă solidă

Alţi combustibili solizi

Motorină

Combustibili lichizi, alţii decât motorina

Gaze naturale

Combustibili gazoşi, alţii decât gazele naturale

SO2

200 (1)

400

____

350 (2)

____

35 (3) (4)

NOx

300 (5)

300 (5)

200

300 (6)

100

200

Pulberi

20 (7)

20 (7)

____

20 (8)

____

____

(1) Valoarea nu se aplică în cazul instalaţiilor care ard exclusiv biomasă solidă lemnoasă.
(2) Până la 1 ianuarie 2025, 1700 mg/Nm3 în cazul instalaţiilor care fac parte din SIM sau MI.
(3) 400 mg/Nm3 pentru gazele cu putere calorică redusă provenite de la cuptoarele de cocs şi 200 mg/Nm3 în cazul gazelor cu putere calorică redusă provenite de la furnale în industria siderurgică. (4) 100 mg/Nm3 în cazul biogazului.
(5) 500 mg/Nm3 în cazul instalaţiilor cu o putere termică nominală totală mai mare sau egală cu 1 MW şi mai mică sau egală cu 5 MW.
(6) Până la 1 ianuarie 2025, 450 mg/Nm3 atunci când ard păcură grea care conţine între 0,2 % şi 0,3 % N şi 360 mg/Nm3 atunci când ard păcură grea care conţine mai puţin de 0,2 % N în cazul instalaţiilor care fac parte din SIM şi MI.
(7) 50 mg/Nm3 în cazul instalaţiilor cu o putere termică nominală totală mai mare sau egală cu 1 MW şi mai mică sau egală cu 5 MW;
30 mg/Nm3 în cazul instalaţiilor cu o putere termică nominală totală mai mare de 5 MW şi mai mică sau egală cu 20 MW.
(8) 50 mg/Nm3 în cazul instalaţiilor cu o putere termică nominală totală mai mare sau egală cu 1 MW şi mai mică sau egală cu 5 MW.

Tabelul 2
Valori-limită de emisie (mg/Nm3) pentru motoare şi turbine cu gaz noi

Substanţa poluantă

Tipul instalaţiei medii de ardere

Motorină

Combustibili lichizi, alţii decât motorina

Gaze naturale

Combustibili gazoşi, alţii decât gazele naturale

SO2

Motoare şi turbine cu gaz

_____

120 (1)

____

15 (2)

NOx

Motoare (3) (4)

190 (5)

190 (5) (6)

95 (7)

190

Turbine cu gaz (8)

75

75 (9)

50

75

Pulberi

Motoare şi turbine cu gaz

____

10 (10) (11)

____

____

(1) Până la 1 ianuarie 2025, 590 mg/Nm3 pentru motoarele diesel care fac parte din SIM sau MI. (2) 40 mg/Nm3 în cazul biogazului.
(3) Motoarele care funcţionează între 500 şi 1 500 de ore pe an pot fi scutite de respectarea acelor valori-limită de emisie dacă se aplică măsuri primare pentru a limita emisiile de NOx şi pentru a respecta valorile-limită de emisie prevăzute în nota de subsol (4).

(4) Până la 1 ianuarie 2025, în SIM şi MI, 1850 mg/Nm3 pentru motoarele alimentate cu combustibil dual în modul de funcţionare cu combustibil lichid şi 380 mg/Nm3 în modul de funcţionare cu gaz; 1300 mg/Nm3 pentru motoarele cu motorină cu ≤ 1 200 rpm cu putere termică nominală totală mai mică sau egală cu 20 MW şi 1850 mg/Nm3 pentru motoarele cu motorină cu putere termică nominală totală mai mare de 20 MW; 750 mg/Nm3 pentru motoarele diesel cu ≤ 1 200 rpm.

(5) 225 mg/Nm3 pentru motoare alimentate cu combustibil dual în modul de funcţionare cu combustibil lichid.

(6) 225 mg/Nm3 pentru motoare diesel cu o putere termică nominală totală mai mică sau egală cu 20 MW cu ≤ 1 200 rpm.

(7) 190 mg/Nm3 pentru motoare alimentate cu combustibil dual în modul de funcţionare cu combustibil gazos.

(8) Aceste valori-limită de emisie se aplică doar la o încărcare de peste 70 %.

(9) Până la 1 ianuarie 2025, 550 mg/Nm3 pentru instalaţii care fac parte din SIM sau MI.

(10) Până la 1 ianuarie 2025, 75 mg/Nm3 pentru motoarele diesel care fac parte din SIM sau MI. (11) 20 mg/Nm3 în cazul instalaţiilor cu o putere termică nominală totală mai mare sau egală cu 1 MW şi mai mică sau egală cu 5 MW.

MONITORIZAREA EMISIILOR ŞI EVALUAREA CONFORMĂRII

Partea 1
Monitorizarea emisiilor de către operator

1. Operatorii instalaţiilor medii de ardere sunt obligaţi să asigure efectuarea de măsurări periodice a emisiilor, în următoarele condiţii:

a) la fiecare 3 ani pentru instalaţiile medii de ardere cu o putere termică nominală egală cu sau mai mare de 1 MW şi mai mică sau egală cu 20 MW;

b) anual pentru instalaţiile medii de ardere cu o putere termică nominală mai mare de 20 MW.
2. Ca alternativă la frecvenţele prevăzute la pct. 1, în cazul instalaţiilor medii de ardere care intră sub incidenţa prevederilor art. 20 sau 27, autorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului competente pot solicita operatorilor măsurători periodice cel puţin de fiecare dată după ce a trecut următorul număr de ore de funcţionare:

a) de 3 ori numărul mediei maxime a orelor de funcţionare anuale, aplicabile în conformitate cu prevederile art. 20 sau art. 27, în cazul instalaţiilor medii de ardere cu o putere termică nominală mai mică sau egală cu 20 MW;

b) numărul mediei maxime a orelor de funcţionare anuale, aplicabile în conformitate cu prevederile art. 20 sau art. 27, în cazul instalaţiilor medii de ardere cu o putere termică instalată mai mare de 20 MW.

ani.

Frecvenţa măsurătorilor periodice nu poate fi în niciun caz mai mică de o dată la 5

3. Măsurătorile sunt necesare numai pentru:
a) poluanţii pentru care în prezenta lege se prevede o valoare-limită de emisie

pentru instalaţia în cauză;
b) monoxid de carbon (CO) pentru toate instalaţiile.

4. Primele măsurători se efectuează în termen de patru luni de la autorizarea sau înregistrarea instalaţiei sau de la data începerii funcţionării, oricare dintre acestea este mai recentă.

5. Ca alternativă la măsurătorile prevăzute la pct. 1 şi 2 şi la pct. 3 lit.a), în ceea ce priveşte dioxidul de sulf (SO2), se pot utiliza alte proceduri, verificate şi aprobate de către autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului competentă, pentru a stabili emisiile de SO2.

6. Ca alternativă la măsurătorile periodice prevăzute la pct. 1, autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul în cauză poate solicita efectuarea de măsurători continue.

În cazul în care se efectuează măsurători continue, sistemele automatizate de măsurare se supun verificării prin intermediul unor măsurători paralele cu metodele de referinţă cel puţin o dată pe an, iar operatorul informează autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului competentă cu privire la rezultatele acestor verificări.

7. Prelevarea şi analiza substanţelor poluante şi măsurarea parametrilor de proces, precum şi orice alternativă utilizată, astfel cum se menţionează la pct. 5 şi 6, se bazează pe metode care permit rezultate fiabile, reprezentative şi comparabile. Se presupune că metodele conforme cu standardele EN armonizate îndeplinesc această cerinţă. Pe durata fiecărei măsurători, instalaţia este operată în condiţii stabile, la o încărcare uniformă reprezentativă. În acest context, perioadele de pornire şi de oprire nu sunt luate în calcul.

Anexa nr. 3

 

Partea a 2-a Evaluarea conformării

1. În cazul în care se efectuează măsurători periodice, se consideră că valorile-limită de emisie prevăzute la art. 18-31 sunt respectate dacă rezultatele fiecărei serii de măsurători sau de alte proceduri definite şi determinate în conformitate cu normele stabilite de autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă se află operatorul, nu depăşesc valoarea-limită de emisie relevantă.

2. În cazul în care se efectuează măsurători continue, respectarea valorilor-limită de emisie prevăzute la art. 18-31 se evaluează astfel cum este stabilit în anexa nr. 5, Partea 4, pct. 1 din Legea nr. 278/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Valorile medii validate se determină în conformitate cu anexa nr. 5, Partea 3, pct. 9 şi 10 din Legea nr. 278/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

3. În scopul calculării valorilor medii de emisie nu se iau în considerare valorile măsurate în cursul perioadelor prevăzute la art. 29 şi 30, precum şi în cursul perioadelor de pornire şi de oprire.

 

Secţiunea A
Procedura de înregistrare a instalaţiilor medii de ardere care nu se supun autorizării de mediu

Art. 1. – (1) Prezenta procedură se aplică tuturor operatorilor care deţin instalaţii medii de ardere cu o putere termică nominală mai mică de 20 MW.

(2) În aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1) din lege, operatorii instalaţiilor medii de ardere cu o putere termică nominală mai mică de 20 MW au obligaţia de a solicita înregistrarea instalaţiei de către autoritatea publică teritorială pentru protecţia mediului în a cărei rază de competenţă sunt amplasate acele instalaţii, denumită autoritate competentă.

Art. 2. – (1) În scopul înregistrării unei instalaţii medii de ardere în registrul prevăzut la art.16 din lege, operatorul instalaţiei va depune la sediul autorităţii competente, o notificare de solicitare a înregistrării care va conţine cel puţin datele şi informaţiile prevăzute în anexa nr. 1 cu privire la instalaţia medie de ardere pe care are intenţia să o opereze sau pe care o operează precum şi menţiunea că a luat la cunoştinţă prevederile legii şi va respecta obligaţiile care îi incumbă prin aplicarea acestor prevederi instalaţiei pentru care solicită înregistrarea.

(2) Modelul notificării de solicitare a înregistrării în Registrul instalaţiilor medii de ardere este prevăzut în secţiunea B.

Art. 3. – În cazul în care notificarea de solicitare a înregistrării nu conţine toate datele şi informaţiile prevăzute în anexa nr. 1, conţine date şi informaţii eronate sau contradictorii sau nu respectă modelul prevăzut în secţiunea B, în termen de 5 zile lucrătoare de la depunerea notificării de către operatorul instalaţiei medii de ardere, autoritatea competentă transmite acestuia o informare care trebuie să conţină toate neregulile constatate şi menţiunea că solicitarea de înregistrare a fost respinsă şi că este necesară depunerea unei noi notificări în termen de 10 zile de la data primirii respingerii privind înregistrarea.

Art. 4. – În cazul în care notificarea de solicitare a înregistrării este considerată conformă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data depunerii acesteia autoritatea competentă transmite operatorului o informare privind acceptarea notificării.

Art. 5. – Autoritatea competentă înregistrează o instalaţie medie de ardere în Registrul instalaţiilor medii de ardere în termen de 30 de zile de la data depunerii de către operatorul instalaţiei a notificării de solicitare a înregistrării.

Art. 6. – (1) În termen de 5 zile de la înregistrarea unei instalaţii în Registrul instalaţiilor medii de ardere, autoritatea competentă emite şi eliberează operatorului documentul de confirmare a înregistrării.

(2) Documentul de confirmare a înregistrării, al cărui model este prevăzut în secţiunea C a prezentei anexe, va conţine măsurile pe care operatorul trebuie să le respecte privind monitorizarea emisiilor şi condiţiile de operare din punct de vedere al respectării valorilor-limită de emisie impuse prin aplicarea prevederilor legii instalaţiei pentru care s-a solicitat înregistrarea.

Anexa nr. 4

 

Art. 7. – În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare privind accesul publicului la informaţia privind mediul, autoritatea competentă actualizează pe propria pagină web lista instalaţiilor medii de ardere înregistrate în Registrul instalaţiilor medii de ardere precum şi documentele de confirmare a înregistrării respectivelor instalaţii.

Art. 8. – (1) În cazul în care operatorul unei instalaţii medii de ardere înregistrată conform prezentei proceduri decide planificarea de modificări în ceea ce priveşte caracteristicile sau funcţionarea instalaţiei, care pot avea consecinţe asupra mediului şi care ar putea afecta valorile-limită de emisie, acesta este obligat să notifice imediat modificările planificate autorităţii competente.

(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), autoritatea competentă, actualizează înregistrarea cu noile caracteristici ale instalaţiei şi/sau noile condiţii de funcţionare, stabilind totodată noile valori limită de emisie prin aplicarea prevederilor legii la instalaţia cu modificări.

(3) Autoritatea competentă emite şi eliberează operatorului documentul de confirmare a înregistrării actualizate după modelul prevăzut în secţiunea C, în care va include noile condiţii de funcţionare a instalaţiei, respectiv noile valori-limită de emisie stabilite prin aplicarea prevederilor legii la instalaţia cu modificări.

Secţiunea B
Modelul notificării de solicitare a înregistrării în Registrul instalaţiilor medii de ardere

Nr. de înregistrare:
Data: ……………..
Denumirea operatorului ……………………………………………. Adresa sediului social al operatorului/ ……………………………………………………………………….. Reprezentant legal (nume, date de contact) …………………………. Telefon/fax …………………………………………………………… Cod unic de înregistrare ……………………………………………… Autoritate competentă ……………………………………………….. Nr. înregistrare ……………………
Data: ………………………………

 

NOTIFICARE

Prin prezenta notificare Operatorul …………………………………………………………, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare din domeniul privind limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţii medii de ardere, solicită înregistrarea în Registrul instalaţiilor medii de ardere, a instalaţiei medii de ardere, compusă din ……………….., pentru care furnizează datele şi informaţiile de mai jos*): ……………………………………………………………………………………………………… *) se completează datele şi informaţiile pe care Operatorul trebuie să le furnizeze autorităţii competente, specificate în anexa nr.1

Prin prezenta notificare Operatorul …………………………………….., se angajează să respecte obligaţiile care îi incumbă prin aplicarea acestor prevederi instalaţiei pentru care solicită înregistrarea.

*) Prin prezenta notificare Operatorul/ ………………………………………………………. în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare din domeniul privind limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţii medii de ardere, solicită exceptarea de la obligaţia respectării valorilor-limită de emisie şi se angajează ca instalaţia medie de ardere să nu funcţioneze anual mai mult de 500 de ore.

*) se completează opţional

Semnătura reprezentantului legal Ştampila

Notă:
Notificarea se va completa pentru fiecare instalaţie medie de ardere în parte deţinută de către operator.

 

Secţiunea C
Modelul documentului de confirmare a înregistrării unei instalaţii medii de ardere în Registrul instalaţiilor medii de ardere

Autoritate competentă: ……………………………
Document de confirmare a înregistrării în Registrul instalaţiilor medii de ardere Nr. înregistrare…………………………………….
Data: ………………………

Ca urmare a notificării înregistrată la autoritatea competentă ……………………………. cu nr…………../………………….., depusă în temeiul prevederilor legislaţiei în vigoare din domeniul privind limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţii medii de ardere de către Operatorul …………………………………………………. , având sediul social la adresa ………………………………, autoritatea competentă ……………………. a procedat la înregistrarea în Registrul instalaţiilor medii de ardere, cu numărul …………../…………, a instalaţiei medii de ardere al cărei operator este ……………………………………. având adresa amplasamentului ………………………………………….. şi următoarele caracteristici tehnice şi

de operare:

  1. Instalaţia este compusă din ………………………………………………………
  2. Puterea termică nominală (MW) a instalaţiei ……………………………………
  3. Tipul instalaţiei medii de ardere …………………………………………………
  4. Tipul şi proporţia combustibililor utilizaţi ………………………………………
  5. Data punerii în funcţiune ………………………………………………………..
  6. Sectorul de activitate al instalaţiei sau al structurii în care aceasta funcţionează (cod

CAEN)
7. Numărul de ore de funcţionare anuale preconizat şi încărcarea medie în regim normal de funcţionare ………………………………………………………………………………

Prin notificarea înregistrată la autoritatea competentă ……………………………………. cu nr………………/……………., Operatorul ……………………………………, în calitate de operator al instalaţiei medii de ardere care face obiectul notificării, s-a angajat să respecte obligaţiile privind limitarea emisiilor în aer a anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţii medii de ardere, prevăzute în prezentul document*).

Nota nr.1

*) Autoritatea competentă stabileşte şi include în documentul de confirmare a înregistrării în Registrul instalaţiilor medii de ardere, valorile-limită de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, măsurile pe care Operatorul trebuie să le respecte privind monitorizarea emisiilor şi condiţiile de operare din punct de vedere al respectării valorilor-limită de emisie impuse, pentru instalaţia medie de ardere pentru care se solicită emiterea înregistrării, după evaluarea datelor şi informaţiilor furnizate de operator în notificare şi a vizitei pe amplasament.

 

Nota nr.2

Prin notificarea înregistrată la autoritatea competentă ……………………………………… cu nr…………………/…………….., Operatorul ………………………………………………, a solicitat exceptarea de la obligaţia respectării valorilor-limită de emisie angajându-se ca instalaţia medie de ardere să nu funcţioneze anual mai mult decât 500 de ore.

*) se completează numai în cazul în care operatorul a optat pentru exceptarea prevăzută la art. 20 sau art. 27 după caz, din lege.

Director Executiv Nume si prenume: Ştampila

Sursă: Camera Deputaților

pollution-2043666_640

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s